joi, 11 octombrie 2012

Doar cu Dumnezeu...

        De ce titlul acesta?! Sau mai de grabă e pusă intrebarea...De ce titlul acesta în zilele noastre? Pe cine mai interesează de Dumnezeu, clar ca pare un subiect banal..mai ales, din păcate, pentru tinerii noştri care se pierd cu fiecare zi, dar îndrăzneşte cineva să le spună lucrul acesta într-un mod mai inteligibil? Vei deveni un nebun de la ospiciu de care nu a văzut nimeni sau duşmanul lor de neiertat...
   Sincer, nu sunt adepta religiilor, fac parte dintr-un cult religios, dar asta nu inseamnă că trebuie să trăiesc pe baza unor  reguli de neînţeles nici măcar de cei care le-au stabilit...Nu sunt de fel nici adepta evanghelizărilor religioase, iubesc biserica şi încerc de asemenea să-mi iubesc şi semenii, deşi da, este mai greu, din privinţa semenilor...:)
  Este greu să iubeşti pe cineva care te barfeşte, este greu să iubeşti pe cineva care te jigneşte, este greu să iubeşti pe cineva care nu te iubeşte!!!Este greu pentru unii uneori să-şi iubească propria mama, chiar şi în acest stadiu a ajuns omenirea. E de înţeles uneori, suntem oameni...dar oare caţi la suta dintre oamenii de pe tot acest glob, ar intoarce cu adevărat şi celălalt obraz atunci cand este lovit peste unul...ar ajunge ponderea la 10% măcar??? Pe întreg globul...
   Ne plangem mereu, ''e greu, e greu...ce vremuri am ajuns, nu sunt locuri de muncă, avem homosexuali printre noi care îşi arată afecţiunea pe străzi''...dar oare ce vremuri au fost??? Nu au fost oare vremurile pe cand oamenii L-au răstignit pe Singurul om care Şi-a dat viaţa pentru o omenire întreagă, nu au fost vremurile oare, în care din 2 cetăţi( Sodoma şi Gomora) nu s-au găsit nici măcar, la mijlocirea Lui Avram,10 oameni fără de păcat pentru ca Dumnezeu să scutească cetăţiile de pieire? Oare nu au fost vremurile în care femeile erau bătute cu pietre şi erau sub o supunere totală a bărbatului? Ce locuri de muncă aveam Moise sau Noe? Şi pentru asta au trăit peste suta de ani fără a sta în îngrijorare şi batjocură Lui Dumnezeu, că ce rău o mai duc ei...
  Ce vremuri am ajuns??? Oare nu sunt cele din urmă??? De cand trebuia să piară lumea? Dar am ajuns pană aici DOAR CU DUMNEZEU!!! De la El vin viaţa şi naturaleţea, dar mai ales şansa de a le cunoaşte. Nimic nu se datorează oamenilor de ştiinţă, inventatorilor,ce putere ar fi avut aceştia fără Dumnezeu? Căci niciun fir de aţă nu am putea muta fără voia şi puterea Lui..
  Haideţi să nu ne mai căim atat cand defapt avem totul...de multe ori mă plang şi eu în netremnicia mea, pentru orice nimic, ba ca altele au rochiţe mai multe şi mai frumoase ca mine, ba că altele au părul mai frumos şi cand mi-e jalea mai mare, îmi apare în faţă un om cu handicap sau unul care nici nu are o bucată de paine şi în momentul acela am sentimente de ''ură'' pentru propia-mi personă şi îmi dau seama că am totul defapt, avand sănatate, fiind un om perfect normal, pot vedea lumina zilei, îmi pot vedea mama, pot vedea minunăţii create de Dumnezeu, pot vedea stelele, luna pe care le ador aşa mult, am învăţat să scriu şi să citesc şi cate şi mai cate şi asta DOAR CU DUMNEZEU...
  Cand văd aşa oameni, mă gandesc că în secunda următoare, viaţa mea se poate nărui şi nu numai a mea ci şi a celor care mă iubesc şi atunci, în clipa aceea, încerc să-mi schimb gandirea şi iubirea faţă de ceilalţi şi faţă de mine, dar ţine din păcate doar pană cand vine sora mea şi-mi ia pe de ascuns haina preferată. De ce oare? Pentru că da, sunt prea slabă...
  Este instinctul uman care pur şi simplu te provoacă prima dată la ceartă, invidie şi toate lucrurile acestea nefolositoare şi aici intervine situaţia în care eşti declarat un învins sau un mare învingător, situaţia în care mintea ta se luptă cu sufletul tău care este în fomare (tu fiind cel care-l formează!!!)
  Ori mintea ta te va invinge din nou, ori vei fi mandru de formarea sufletului bland care-ti va aduce de acum incolo doar caştig.
  Sincer, nu ştiu ce şanse mai are omenirea la mai ''bine'', spun alţii, dacă pur şi simplu ne face plăcere doar să stăm la ceartă cu vecinul sau de abia apuci să-l vezi ca să-i mai spui vreo două doar pentru că, copii săi au dat muzica puţin mai tare sau mai ştiu eu ce. Oare nu ar fi mai simplu să-i spui într-un mod delicat:''Vecine, iartă-mă, te rog, copilaşii tăi poate nu şi-au dat seama că deranjează şi au dat muzica mai tare. Le-ai putea vorbi tu despre bine şi rău?'' Bine, cu toate astea există posibilitatea ca la extrema cealaltă, vecinul sa te ia la fuga cu săcurea, mai nou, iar aici chiar nu mai apuci să-ţi întorci şi celălat obraz, de acea aici este vorba de NOI TOŢI!!! Schimbarea în mai bine, dacă ni-o dorim atat de mult, trebuie să plece de la NOI TOŢI!!! Acum depinde ce înseamnă pentru majoritatea, schimbarea în mai bine, un suflet mai curat şi o viaţă mai armonioasă trăită în pace sau o casă mai mare şi multă avere!!! Intrebaţi-i pe acei amăraţi din Afganistan şi ţările în război, care trec prin toate acestea nevinovaţi şi vă vor da un răspuns!!! Să renunţăm la ''comfortul'' nostru de zi cu zi cand există mame cărora le sunt omoraţi pruncii în braţe sub proprii lor ochi şi fiice care sunt omorate cu pietre de proprii lor taţi pentru că:''aşa e legea''!!!
   
  
   



      

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu